Castelul actual a fost construit între 1882 şi 1892 la iniţiativa lui Theodor C. Văcărescu, general, diplomat, istoric şi om politic, pe fundaţiile conacului construit de familia Mănescu în secolul al XVII-
lea. Între 1873 şi 1881, Theodor Văcărescu a fost Mareşalul Curţii lui Carol I al României şi s-a ocupat, alături de fiul său, Radu Văcărescu, de supravegherea lucrărilor de construcţie la castelul Peleş, fapt ce i-a servit ca model de inspiraţie pentru reconstrucţia castelului din Măneşti. Planurile acestuia din urmă au fost concepute de arhitectul Paul Gottereau, iar printre meşteri s-au numărat şi câţiva dintre cei activi pe şantierul din Sinaia. Prin alianţă, domeniul trece în patrimoniul familiei Callimachi la începutul secolului XX.
Naţionalizat la începutul perioadei comuniste, castelul a avut diverse funcţiuni până în anii ’60, când a devenit preventoriu pentru copiii cu tuberculoză. A fost folosit, mai apoi, şi ca platou de filmare - drept pentru care apare, în toată splendoarea sa, în câteva filme de antologie româneşti. În 1974, în urma unui accident nefericit din timpul lucrărilor de refacere a acoperişului, castelul a ars.
Câţiva ani mai târziu, după distrugerile cauzate de marele cutremur din 1977, s-a prevăzut restaurarea urgentă a clădirii, însă lucrările au fost oprite din cauza lipsei de fonduri. Între timp, castelul a ajuns în stare de ruină. A fost retrocedat şi este proprietate privată.
